O oglinda…una


Noiembrie, cu cinci minute inainte de ultima plimbare pe 2010. Pun mana pe  oglinda dreapta de la motocicleta, s-o indrept. Fara niciun fel de avertisment, semn prealabil, zgaltaiala sau orice altceva, raman cu ea in mana. Am inchis deja garajul, asa ca bag oglinda in buzunar si plec in treburile mele.

Sfarsitul iernii se apropie  si inca nu am al treilea set de oglinzi din ultimii doi ani jumate (primele doua sunt rupte). Acest mic detaliu nu a impiedicat vremea sa-mi ofere cele zece grade de duminica, suficiente pentru a iesi cu motocicleta la plimbare, chiar si fara o oglinda. Imi incarc bateria intr-un fel care a ridicat parul de pe spinarea multor motocicliste si plec la drum. Asa, fara o oglinda.

Ies la strada mare, merg pana in capat, fac stanga la semafor si tocmai cand imi iau mai mare avant (urmeaza un verde care trebuie prins obligatoriu), zaresc un garcea pe partea dreapta. Pun frana, ma uit in bord si apoi la domn’ politist, curioasa daca ma opreste. Omul se uita luuuung la mine, da chipiul putin pe spate, se scarpina mirat in frunte, pune chipiul la loc si continua sa se uite la mine. Luuuung, ca asa le sta bine politistilor 🙂

Nu flutura mana ca la autostop, nu se stie din ce motive. Curioasa de limitele rabdarii lui, imi fortez putin norocul si  plec tare de la semafor (da, am pierdut verdele ala). Nu, tot nu ma opreste. Ma bucur, asta inseamna ca a dat primavara si in el 😀

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;O oglinda…una&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s